Nu sunt grasă!
- Auzi la el, sunt grasă! Pufni ea şi se mută de pe fotoliu pe canapea. Da’ când m-a luat cum eram? La fel! I-am făcut şi doi plozi! Păi cum să nu pui un kil, două după ce faci copii? Oftă cu poftă şi ronţăi cu plăcere un forneti.
- Uf, tanti Gina iar mi-a luat din ăştia cu telemea! Nu putea să aştepte şi ea să-i scoată pe ăia cu caşcaval ras? Putoarea… Pun pariu că acum în loc să şteargă praful pe sus, beleşte ochii la telenovele în camera copiilor.
- Mneaah, auzi grasă, eu! Eram manechin acum cinci ani! Nu mai ţine minte când venea cu merţanu şi mă lua de la colţu străzii lu’ mama. Era mort dupa mine. Ce-o fi pe HBO? Luă telecomanda şi începu să zapeze. Îşi îndesă două praline în gură.
- E doar unşpe jumate. Oare tanti Gina o fi pus la foc mâncarea? Să îi zic să nu pună decât ulei de măsline la ciorba de porc, cică nu îngraşă, aşa scria în ultimul Cosmo. Da ce mă, sunt grasă? Când am fost la sală luna trecută, fetişoara aia schiloadă mi-a spus că trebuie să muncesc . Păi eu n-am muncit o zi în viaţa mea! Eu sunt o doamnă, mama mea nu m-a lăsat să ridic un pai de jos.
- Ahm, e mişto filmul ăsta! spuse cu gura plină de brioşă …
- La dreacu, am adormit. Ce rahat mâncau ăia la reclamă când spuneau de film că e mişto?! A trecut o oră. Oare tanti Gina a băgat friptura la cuptor? Se ridică greoi de pe canapea, plină de firmituri pe piept şi între sânii imenşi. Băgă capul pe uşa bucătăriei:
- Tanti Gina, la ciorbiţă să pui doar o lingură de ulei de măsline şi la friptură să pui frunze d-alea de ţi-am luat de la supermarket. Scria acolo că arde grăsimile. Auzi, eu vreau să mănânc pâna la ora două că mă duc la manichiură. La patru să te duci să iei copiii de la grădiniţă si să-i duci în parc. La opt vine Puiu, şi eu la şase am oră la cavitaţie să nu mai spună că sunt grasă!
- Of doamne, câtă treabă am! Cum să nu te îngraşi de la atâta stres?!